Tamplarie PVC!
Ferestre!
Usi!
Rulouri!
Glafuri!
Terase balcoane!
Plase tantari!
Geam termopan!
Noutati!
TERMOPANE
IN 5 RATE
FARA DOBANDA



Despre noi! Certificari! Portofoliu! Cerere de oferta! Contact!
Intrebari frecvente
 
» Profile PVC conform standardelor europene

« inapoi

    9. Ce este condensul ?

  •
Formarea condensului pe suprafata interioara a unitatilor de geam termoizolator, respectiv a ramelor.

  • In principiu, poate aparea condensul pe suprafata interioara a geamului termoizolator, respectiv a ramelor. Se vorbeste in acest caz si de formarea apei exsudate sau a apei de condens. Acest fenomen nu trebuie confundat cu condensarea din spatiul intermediar al geamurilor termoizolatoare care reprezinta un caz foarte rar de defect de executie. Cauzele formarii apei de condens pe geamul termoizolator, sub ramele ferestrelor sunt explicate in continuare.

  • In locuinta se produc permanent vapori de apa. Sa luam ca exemplu urmatoarele cantitati zilnice:
• Din aerul respirat de om: cantitatea zilnica 1-2 litri;
• Din gatit : pana la 2 litri intr-o gospodarie de 4 persoane;
• Activitatile gospodaresti baie, spalatul rufelor, udatul florilor aduc pana la 3 litri intr-o gospodarie de 4 persoane.

  • Aceste cantitati se gasesc permanent ca vapori de apa, invizibili in aer. Astfel un metru cub de aer la 0oC poate sa contina o cantitate maxima de 5g (reprezentand 5cmc) vapori de apa. Daca temperatura incaperii creste, atunci aerul poate primi o cantitate mai mare de apa. Astfel la 20oC vom avea 17g si la 30oC se ajunge la 30g la mc.

  • Daca in aer este continuta cantitatea maxima de vapori de apa, atunci aerul nu mai primeste umiditate in forma de vapori de apa si devine aer saturat cu „umiditate relativa a aerului” de 100%.

  • Ca exemplu, sa consideram un spatiu cu 15mp suprafata si 2,5m inaltime cu un volum de aproximativ 38mc. Daca aerul are o temperatura de 23oC, atunci „pluteste” in acest spatiu, la 100% umiditatea aerului, aproape 1 litru de apa sub vapori invizibili. Daca in timpul noptii temperatura din camera scade cu cateva grade, atunci o parte din vaporii de apa din aer condenseaza pe suprafetele reci existente: geamuri sau profile.

  • Formarea condensului apare si atunci cand umiditatea aerului din incapere este conform raportului ridicata, iar temperatura suprafetei de pe partea interioara a geamului este coborata.

  • Condensarea incepe intotdeauna de la marginea geamului unde pot exista zone neetansate corespunzator.Circulatia aerului cald care ,,spala’’ geamurile poate fi impiedicata de un pervaz prea larg peste radiator ceea ce duce la aparitia condensului pe geam cu prioritate la partea de jos.

  • In incaperile mai putin incalzite poate aparea condens in zilele reci si la ferestrele cu geam termoizolator. Acesta se datoreaza faptului ca spatiul respectiv este saturat cu vapori de apa produsi de respiratia pe timpul noptii la o temperatura joasa.
In plus precizam ca formarea apei de condens poate aparea nu numai la geamurile sau ramele ferestrelor, ci si pe toate suprafetele reci ceea ce duce in final la umezeala si formarea mucegaiului pe pereti.

  • Formarea condensului se poate stopa prin respectarea anumitor reguli:

a) Folosirea profilelor de PVC cu 3-5 camere de aer sau aluminiu cu clasa 2.1 respectiv, clasa 1.0 (de calitate germana);

b) Folosirea geamurilor termoizolatoare de joasa emisivitate (sticla LOW E) si cu argon, care fac ca pierderea de caldura sa fie cu 50-100% mai mica decat in cazul unui geam termoizolator obisnuit; Un geam termoizolator de joasa emisivitate (LOW-E), la - 10oC in exterior si +20oC are pe foaia de geam de la interior +17oC, fata de un geam termoizolator obisnuit pe care, in aceleasi conditii, sunt numai +9oC.

c) Montajul ferestrelor de la mijlocul parapetului catre interior (in zona calda);

d) Etansarea riguroasa a tamplariei pe conturul ramelor atat la interior cat si la exterior;

e) Folosirea pe contur a benzii comprimate, care impiedica trecerea umezelii din exterior;

f) Aerisirea frecventa a spatiilor respective, deoarece tamplaria moderna din PVC sau aluminiu opreste transferul de aer.

  • Utilizatorii locuintelor care au ferestre noi, ar trebui sa tina seama de adaptarea la noile conditii de aerisire. Vechile ferestre erau de regula neetanse si permiteau un schimb permanent de aer. In cazul noilor ferestre, mult mai etanse, schimbul de aer necontrolat nu mai este posilbil, astfel incat locatarii trebuie sa asigure aerisirea suplimentara a incaperilor, pentru a evita formarea condensului.

  • Incaperile care se gasesc in partea de nord a locuintelor se racesc iarna mai mult. Aveti grija ca aceste incaperi sa fie incalzite ceva mai bine decat cele din sud sau sa suplimentati izolatia termica a acestora. De asemenea temperaturile din locuinta dumneavoastra sa nu difere de la o incapere la alta.

  • Dimineata se recomanda aerisirea spatiilor aproximativ 20 de minute iar dupa inchiderea ferestrelor, incalzirea sa fie uniforma si la temperaturi moderate. O micsorare a condensului poate fi obtinuta si printr-o modificare a circulatiei aerului cald, respectiv printr-o dispunere favorabila a instalatiilor de incalzire. Curentul de aer cald trebuie sa treaca de-a lungul ferestrei, astfel incat sa fie posibili coeficienti mai mari de transmitere a caldurii. In cazul prezentei glafurilor interioare, care acopera elementele de incazire poate fi redus riscul aparitiei condensului, prin realizarea in acestea a unor fante sau perforatii.

Concluzii

  • Peretii din b.c.a. (N+F) executati in conditii ingrijite de santier asigura in camp - chiar in conditiile in care nu sunt tencuiti si au o umiditate absoluta medie de 7% - o valoare suficient de mare pentru Rech. calcul incat sa asigure valoarea R'min = 1,40 m2K/W si dupa diminuare datorita puntilor termice (valoare impusa prin C 107/1-1997).
- pentru peretele netencuit cu grosimea de 30 cm, Rech. c. 0,7/R'min perete exterior = 1,3164. Rezulta rezerva de 32%.
- pentru peretele netencuit gros 35 cm, Rech. c. 0,7/R'min perete exterior = 1,516. Rezulta rezerva de 52%.

  • Prin tencuire la interior (1,5 cm) si exterior (2,5 cm) cu mortar termoizolator usor, valorile Rech. c.0,7 in camp asigura fata de R'min rezerve de diminuare si mai mari.
- pentru peretele tencuit gros 34 cm, rezerva devine de 40%
- pentru peretele tencuit gros 39 cm, rezerva devine de 60%

  • Altfel spus, peretii tencuiti din b.c.a (N+F) realizati in conditii ingrijite de santier, asigura rezistenta termica minima R'min = 1,40 (m2K/W), atat la grosime de (1,5+35+2,5) = 39 cm cat si la grosime de (1,5+30+2,5) = 34 cm. in consecinta, peretii din b.c.a astfel realizati indeplinesc conditiile impuse de normativul C 107/1-1997 pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit precum si in vederea reducerii consumului de energie in exploatare, conditii impuse pentru cladirile proiectate dupa 1.01.1998.

  • Chiar in conditiile de umiditati foarte mari avute de zidariile tencuite din b.c.a, riscul la condens apare la umiditati mari ale aerului din incinta, conform determinarilor efectuate:
- la peretele tencuit, gros de 1,5+30+2,5 cm, avand umiditatea Wabs = 21,710 % riscul de condens apare pentru umiditatea relativa a aerului aer = 75,9%
- la peretele tencuit, gros de 1,5+35+2,5 cm, avand umiditatea Wabs = 20,968 % riscul de condens apare pentru umiditatea relativa a aerului aer = 78,1%

  • Cerinta de confort termica exprimata prin diferenta intre temperatura aerului, Ti = + 20 oC, si temperatura medie a suprafetei interioare a peretelui, Ts.i. medie, (max. 4,0 oC pentru cazul peretilor exteriori- impusa de C 107/3-1997) este indeplinita de peretii tencuiti din b.c.a. astfel:
- pentru peretele gros de 1,5+30+2,5 cm executat cu rosturi foarte subtiri (1,5 mm) Ti - Ts.i. = 3,73 oC < 4,0 oC, desi Wabs perete tencuit = 21,71%
- pentru peretele gros de 1,5+35+2,5 cm, executat cu rosturi foarte subtiri (1,5 cm) Ti - Ts.i. = 3,32 oC < 4,0 oC, desi Wabs perete tencuit = 20,968%

  • Peretii tencuiti din b.c.a. (N+F), realizati in conditii ingrijite de santier, satisfac si la umiditatea Wabs perete = 7% conditia impusa din considerente igienico sanitare, asigurand rezistente R mult mai mari decat R'nec. = 1,1875 (m2K)/W pentru conditiile de climat interior de +20 oC si de climat exterior, -18 oC, calculata conform C 107/3-1997.

Astfel:
- peretele gros 1,5+30+2,5 cm cu rosturi subtiri 3 mm are in camp Rech.c 0,7 = 1,960 (m2K)/W >> R'nec
- peretele gros 1,5+35+2,5 cm cu rosturi subtiri 3 mm are in camp Rech.c 0,7 = 2,240 (m2K)/W >> R'nec

  • Zidariile netencuite din b.c.a, executate in conditii ingrijite de santier, avand umiditatea absoluta medie de 6%, realizeaza, pentru tmedie zidarie = 0 oC sau 10 oC, rezistente termice (la permeabilitate termica) si rezistente la transfer termic - valori de calcul - superioare fata de toate celelalte materiale de zidarie unistrat utilizate pentru pereti exteriori, de aceeasi grosime, comercializate pe piata romaneasca.

  • Superioritatea se mentine si pentru peretii tencuiti daca straturile de tencuiala au grosimi si caracteristici termice similare.

  • Zidariile netencuite din b.c.a. (N+F), grosime 30 cm, realizate in conditii ingrijite de santier, asigura caracteristici de termoizolatie superioare fata de zidariile netencuite, de aceeasi grosime 30 cm, din blocuri ceramice Porotherm 30 (N+F), executate ingrijit, si cu mortar de zidarie termoizolator usor.

  • Zidariile netencuite din b.c.a. (N+F), grosime 35 cm, realizate in conditii ingrijite de santier, asigura caracteristici de termoizolatie la fel ca zidariile netencuite de grosime mai mare, 38 cm, realizate din blocuri ceramice Porotherm 38 (N+F), executate ingrijit si cu mortar de zidarie termoizolator usor.


 
.:: NET Romania ::. furnizeaza solutii complete de vanzare cu ajutorul internetului!
  eTERMOPANE.ro - firme termopane, tamplarie PVC, tamplarie Aluminiu! Deceuninck, Rehau, Gealan, Deceuninck, Ramplast, Trocal, Veka, Alumil, Exalco!   TopBIZ.ro - afaceri de top!